|
Personalitatea copilului ajuns la adolescenta
Adolescenta este perioada finala a dezvoltarii organismului. Acum ritmul cresterii începe sa se atenueze treptat, adolescentul câstigând anual 4 - 5 kg în greutate. Scheletul creste rapid în aceasta perioada ceea ce va influenta tonusul muscular si starea de sanatate. Spre sfârsitul adolescentei se poate spune ca deja avem în fata pe viitorul adult. Chiar daca manifesta stabilitate sub aspect biologic, adolescentii sunt înca fragili, sunt incapabili de efort îndelungat, obosesc repede, aparând pericolul surmenajului fizic. Anii adolescentei aduc cu ei si perioada de maturitate sexuala.
|
|
Incepand de acum, tanarul se vede nevoit sa faca fata cerintelor societatii, dar poate deveni uneori neputincios în fata standardelor pe care vrea sa le atinga. De asemenea, apar contradictii si între ceea ce asteapta el de la viata si ce i se ofera în schimb.
Nevoile adolescentului sunt generate de trebuintele pe care le resimte din noua perspectiva în care se afla. Acestea capata o serie de forme precum: nevoia de creatie cu valoare sociala, nevoia de a împartasi sentimentele, nevoia de prietenii elective.
Un loc important în viata adolescentului îl capata relatiile cu cei de sex opus, de cele mai multe ori relatii platonice, romantice cu o importanta încarcatura de reverie si fantezie. Au loc acum furtuni afective, ruperi spectaculoase si dramatice de prietenii. Apare prima iubire care are implicatii profunde asupra vietii afective a adolescentului si a viitorului adult.
În plan afectiv, adolescentul va dovedi reciprocitate deoarece sensibilitatea afectiva se îmbogateste foarte mult, se erotizeaza, apar sentimente superioare precum prietenia si dragostea.
Începe acum nevoia de manifestare ca personalitate de sine statatoare, de a iesi din umbra, de a produce ceva nou, original si excentric. Nevoia de a se rupe de tipare, face din adolescent un luptator. El va cauta cu orice prilej sa-si întreaca prietenii în orice face, ceea ce duce nu de putine ori la comportamente antisociale, deviante, chiar daca adolescentul nu le gaseste întotdeauna placute. Important este la aceasta vârsta sa fii altfel si sa fii apreciat, chiar daca nu-ti face nici o placere ceea ce faci. De multe ori se întâmpla ca adolescentul sa ramâna robul unor astfel de comportamente.
Noile cerinte implica si nevoia dezvoltarii psihicului si mai ales a unor instrumente ale acestuia. Se remarca acum consolidarea structurilor gândirii logico - formale, a capacitatii de interpretare si evaluare, de planificare, de anticipare, de predictie, spiritul critic si autocritic. Apare gustul pentru rationament si atitudinea critica pentru valori. Se dezvolta în aceeasi masura si imaginatia, dar si limbajul. La aceasta vârsta se dezvolta debitul verbal, fluenta dar si flexibilitatea verbala. Se elaboreaza algoritmi si stereotipii verbale, dar tot acum patrund in limbaj si cuvinte parazite, excesele de exclamatii, superlativele, cuvintele vulgare, neglijenta în stilul comunicarii fie ca insuficienta cognitiva, fie din teribilism.
Aceste forme ale maturizarii, intelectuale si afective, îl vor ajuta pe adolescent sa se poata raporta atât la sine cât si la altii. Apare acum conflictul între generatii, din punctul de vedere al valorilor morale si al comportamentelor. Tot acum adolescentul îsi descopera identitatea vocationala ca urmare a procesului de autocunoastere.
|